Unul dintre cei mai importanți fotbaliști români, Gică Popescu, s-a născut pe 9 octombrie 1967, în localitatea Calafat.
Gică Popescu s-a născut pe 9 octombrie 1967 şi a început fotbalul la echipa oraşului natal, Dunărea Calafat.
Îți mulțumim că ai citit articolul nostru. Te rugăm să ne dai un LIKE și pe pagina de facebook.
După ce a evoluat doi ani la Calafat, Popescu a făcut pasul spre prima divizie. A debutat pe prima scenă la Universitatea Craiova, pe 9 iunie 1985, în meciul de campionat cu FC Braşov, scor 1-0.
A jucat la Universitatea până în 1990, cu o întrerupere de câteva luni, în 1988, atunci când a fost transferat de Steaua, în luna ianuarie.
Cu roş-albaştrii, Popescu a jucat dubla manşă din semifinala Cupei Campionilor Europeni, cu Benfica Lisabona. În meciul retur, de la Lisabona, Popescu a greşit la ambele goluri ale “lusitanilor”.
În iulie 1988, a decis să fugă de la Steaua şi să revină la Craiova, lucru de neimaginat în perioada comunistă.
Revoluţia din 1989 a însemnat şi pentru Popescu eliberarea. A plecat în Olanda, la PSV Eindhoven. Între 1990 şi 1994 a evoluat 83 de meciuri şi a înscris 18 goluri.
Apoi, după o jumătate de sezon petrecută la Tottenham Hotspur, unde a jucat 23 de partide şi a marcat 3 goluri, a semnat cu una dintre cele mai mari echipe ale Europei, FC Barcelona (1995).
Extrem de ambiţios şi de serios, Popescu a fost numit căpitan al echipei catalane, pentru care a disputat 68 de jocuri şi a marcat de 9 ori.
În 1997 s-a transferat la Galatasaray Istanbul. Popescu a jucat 109 meciuri şi a înscris 5 goluri pentru formaţia turcă. La Galatasaray, Popescu a cucerit nu mai puţin de 7 trofee, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.
Pe final de carieră, în 2001, s-a transferat la Lecce. Apoi, în vara anului 2002 a revenit în ţară, dar la Dinamo. Popescu şi-a reziliat contractul cu roş-albii în noiembrie 2002, semnând în ianuarie 2003 un contract cu Hannover 96. A jucat în Germania până la finalul anului 2003, când s-a retras din activitate.
Popescu a fost un fotbalist determinant şi pentru echipa naţională. A debutat în 1988 şi a jucat până în 2003.
La 22 de ani a “prins” primul său Campionat Mondial. Atunci, în 1990, România a întâlnit superputeri ale fotbalului mondial, precum Argentina lui Maradona şi fosta URSS şi a reuşit să treacă de grupe. Era primul turneu final la care ţara noastră participa după 20 de ani de absenţă.
Prestaţiile extraordinare de la echipele de club şi de la naţională, din anii ’90, i-au adus, pe lângă trofeele externe care sunt enumerate mai jos, şi 5 titluri de “Cel mai bun fotbalist român al anului”.
CV Gică Popescu
– data şi locul naşterii: 9 octombrie 1967, Calafat
– echipe de club pentru care a jucat: Dunărea Calafat (1982-1984), Universitatea Craiova (1984-1987), Steaua Bucureşti (1988), Universitatea Craiova (1988-1990), PSV Eindhoven (1990-1994), Tottenham Hotspur (1994-1995), FC Barcelona (1995-1997), Galatasaray (1997-2001), Lecce (2001-2002), Dinamo Bucureşti (august 2002-noiembrie), Hanovra 1896 (2003)
– debut în Liga 1: 09.06.1985, în Universitatea Craiova – FC Braşov 1-0
– ultimul meci în Liga 1:16.11.2002, în Oţelul Galaţi – Dinamo 2-0
– a debutat la echipa naţională pe 20 septembrie 1988, în Albania – România 3-0.
– a adunat 115 meciuri şi 16 goluri pentru echipa naţională
– a participat la trei turnee finale ale Campionatului Mondial şi la două turnee finale ale Campionatului European
– a fost desemnat de şase ori cel mai bun fotbalist al României – 1989, 1990, 1991, 1992, 1995, 1996
Trofee câştigate de Gică Popescu
Steaua: 1 titlu de campion (1988); Cupa României atribuită Stelei după finala cu Dinamo din 1988 nu poate fi inclusă în palmaresul lui Popescu, pentru că Steaua a renunţat la trofeu în 1990
PSV: 2 titluri de campion (1991, 1992), 1 Supercupă (1992)
FC Barcelona: 1 Cupă a Regelui (1997), 1 Supercupă a Spaniei (1996), Cupa Cupelor (1997)
Galatasaray: 3 titluri de campion (1998, 1999, 2000), 2 Cupe ale Turciei (1999, 2000), Cupa UEFA (2000), Supercupa Europei (2000)