După moartea regelui Carol I, la 28 septembrie 1914, principele moştenitor Ferdinand s-a prezentat în faţa Parlamentului pentru a depune jurământul în calitate de rege al României.
La 14 martie 1889, prinţul Ferdinand (în lipsa unui moştenitor direct al regelui Carol I) a fost declarat membru de drept al Senatului României, iar la 18 martie 1889 „moştenitor prezumptiv al Coroanei“ cu titlul de Alteţă Regală Principe al României.
La 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, principele Ferdinand s-a căsătorit cu principesa Maria de Edinburgh şi Saxa Coburg-Gotha, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Au avut împreună şase copii, primul născut şi moştenitorul tronului – principele Carol, venind pe lume imediat după căsătoria părinţilor săi, la 16 octombrie 1893. Au urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Marioara (Mignon, 1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) şi principele Mircea (1913), acesta din urmă murind însă la vârsta de trei ani (1916), din cauza febrei tifoide.
Pentru familia princiară a fost construit, între anii 1893-1895, pe fundaţia palatului domnesc de la Cotroceni, un nou palat, lucrările fiind încredinţate arhitectului francez Paul Gottereau, scop în care s-a alocat de către guvern suma de 1.700.000 lei.
După moartea regelui Carol I, la 28 septembrie 1914, principele moştenitor Ferdinand s-a prezentat în faţa Parlamentului pentru a depune jurământul în calitate de rege al României. Cu acest prilej, regele a declarat că va fi „un bun român“ şi că nu se va opune intereselor naţionale româneşti.
Principesa şi apoi regina Maria şi-a pus amprenta asupra decoraţiei interioare a Palatului Cotroceni, amenajându-l după gustul său, fiind realizate saloane în diverse stiluri, în special Art-Nouveau şi neoromânesc.
Palatul Cotroceni a fost vizitat de mari personalităţi ale vremii precum: împăratul Franz Josef (1896) şi kronprinţul Frederic Wilhelm – moştenitorul tronului Austro-Ungariei (1909). Cu prilejul serbărilor încoronării care s-au desfăşurat la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, la Palatul Cotroceni au fost găzduiţi din partea Marii Britanii ducele Albert de York, din partea Spaniei – infantele don Alfons d’Orleans şi Bourbon, alături de infanta Beatrice (sora reginei Maria), din partea Iugoslaviei – prinţul Paul Karagheorghevici, iar din partea Franţei – mareşalul Foch, generalul Henry Berthelot şi marchizul Robert de Flers. Au mai vizitat România, fiind primiţi de familia regală Ferdinand şi Maria la Palatul Cotroceni: regele Alexandru al Iugoslaviei (februarie 1922), generalul italian Badoglio (mai 1922), monseigneurul Ignaz Seipel, cancelar federal al Austriei (februarie 1924), miniştrii de externe Edvard Beneş al Cehoslovaciei şi Momtchilo Nintcitch al Serbiei în mai 1925. Palatul Cotroceni a fost pentru regele Ferdinand şi regina Maria reşedinţă permanentă, unde au locuit până la trecerea lor la cele veşnice. Regele Ferdinand s-a stins din viaţă la data de 20 iulie 1927, iar regina Maria la data de 18 iulie 1938.
