Primul spectacol al Cenaclului Flacăra a avut loc în 17 septembrie 1973. Iniţial, acest proiect cultural a fost îndreptat spre poezie, dar apoi s-a axat pe plan muzical.
Cenaclul Flacăra a fost cea mai puternică mişcare de cultură tânără şi nonconformistă din Europa de Est în perioada 1973-1985. Iniţiatorul acestui fenomen de masă a fost poetul Adrian Păunescu – la acea vreme redactor-şef al revistei Flacăra. Pe scena Cenaclului, de-a lungul celor primi 12 ani de activitate, au avut loc 1.615 manifestări cu peste şase milioane de spectatori.
Îți mulțumim că ai citit articolul nostru. Te rugăm să ne dai un LIKE și pe pagina de facebook.
Primul spectacol al Cenaclului Flacăra a avut loc în 17 septembrie 1973. Iniţial, acest proiect cultural a fost îndreptat spre poezie, dar apoi s-a axat pe plan muzical. Primele spectacole aveau loc la Teatrul “Ion Creangă” din Bucureşti. Foarte mulţi artişti s-au lansat prin intermediul Cenaclului, mare parte dintre aceştia deja debutaseră la Club A (n.r. – un club înfiinţat în 1969 de studenţii Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Bucureşti) – Doru Stănculescu, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Marcela Saftiuc, Nicu Alifantis, Zoia Alecu etc, declara Andrei Păunescu într-un interviu acordat AGERPRES în 21 decembrie 2017.
Spectacol al Cenaclului Flacăra, la Sala Polivalentă, 1979. În stânga, poetul Adrian Păunescu.
Pe măsură ce au crescut în amploare, spectacolele au început să se desfăşoare pe stadioane. Primul spectacol organizat pe un stadion a avut loc în 5 mai 1978, pe fostul Stadion “Republicii”, în faţa a 30.000 de oameni. La sfârşitul anilor ’70, din Cenaclul Flacăra făceau parte, printre alţii, Dan Andrei Aldea, Victor Socaciu, Ducu Bertzi, corurile Preludiu şi Song. La Cenaclul Flacăra s-au lansat şi au devenit celebre cântece precum: “Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”, “Cu căciulile pe frunte”, “Cozma Răcoare”, “O lume de 20 de ani”, “Nu uita că eşti român”, “La adio tu”, “Puştoaica”, “Te salut, generaţie în blugi!”, “Copaci fără pădure”, “Aruncarea în valuri”, “Trenul fără naş”, “La o cană cu vin” şi multe altele.
În perioada 1978-1979, spectacolele Cenaclului au început să fie promovate la televiziune şi la radio, prin emisiunile “Antena vă aparţine” (la TVR) şi “Radio Cenaclu: Valori ale muzicii tinere” (la Radiodifuziune), ambele realizate de Adrian Păunescu. În anii ’80, s-au lansat pe scena cenaclului mulţi artişti folk, dar şi trupe rock. Filmul documentar “Te salut, generaţie în blugi!”, regizat de Cornel Diaconu, a fost realizat tot în acea perioadă, el apărând, după 1990, pe suport video (DVD). Sloganul Cenaclului Flacăra era “Lumină, Luptă, Libertate!”, care era “stilizat” prin semnul făcut cu degetul mare şi cel arătător ale mâinii, aşezate perpendicular – ele sugerând litera “L”.
Ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra din anii ’80 – cel cu numărul 1.615 – a avut loc în 15/16 iunie 1985, pe Stadionul “Petrolul” (n.r. – în prezent, stadionul “Ilie Oană”) din Ploieşti. În acea seară, tribunele stadionului se umpluseră peste capacitate. Se specula deja, de ceva timp, că spectacolele susţinute de Cenaclul Flacăra deveniseră incomode pentru autorităţi pentru că promovau libertatea, cultura şi gândirea neîngrădită, prin muzică, versuri şi dialog, opunându-se cenzurii şi dogmelor epocii totalitare. Spectacolul din 15 iunie 1985 începuse la ora 18.00 şi a durat până după miezul nopţii, când a început o furtună – cu ploaie torenţială, tunete şi fulgere. Copertina scenei a căzut, reţeaua de curent electric a cedat, iar stadionul s-a cufundat în beznă. S-a declanşat o panică totală, care a dus la o busculadă soldată cu victime. Astfel, în 16 iunie 1985, Cenaclul Flacăra a fost interzis, iar Adrian Păunescu a fost revocat din funcţia de redactor-şef al revistei Flacăra.
În 7 mai 1990, Adrian Păunescu a înfiinţat Cenaclul “Totuşi iubirea” – o continuare a Cenaclului Flacăra, care a susţinut concerte în ţară şi peste hotare (în special la Chişinău). Ulterior, denumirea cenaclului a revenit la Flacăra. După reînfiinţare, între 1990 şi 2010, au mai avut loc peste 1.000 de manifestări.
După ce Adrian Păunescu a murit (n.r. – în 5 noiembrie 2010), fiul său Andrei a decis să ducă mai departe moştenirea lăsată de tatăl lui şi să continue seria spectacolelor cenaclului, sub denumirea “Remember Cenaclul Flacăra”, el organizând sute de evenimente în Bucureşti şi în ţară, dar şi peste hotare. În Bucureşti, aceste spectacole au avut loc la Sala Palatului şi au reunit mulţi dintre artiştii care s-au lansat în cenaclu. În total, la cele peste 3.000 de manifestări, care au avut loc din 1973 şi până în prezent, au participat peste şapte milioane de spectatori. “Pe scena cenaclului s-au lansat ori şi-au consolidat cariera mulţi cantautori, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, ca: Tudor Gheorghe, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Vali Sterian, Tatiana Stepa, Dan Andrei Aldea, Dumitru Fărcaş, Marcela Saftiuc, Gil Ioniţă, Anda Călugăreanu, Dorin Liviu Zaharia, Mircea Florian, Ion Zubaşcu, Valeriu Penişoară, Alexandru Zărnescu, Horia Stoicanu, Gil Dobrică, Maria Nagy, Gheorghe Gheorghiu, Maria Dragomiroiu, Emilian Onciu, Octavian Bud, Nica Zaharia, Ioan Gyuri Pascu, Angelica Stoican; trupe rock – Phoenix, Iris, Voltaj, Holograf, Sfinx, Mondial, Metropol, Krypton, Celelalte Cuvinte, Roşu şi Negru, Catena; grupuri folk – Partaj (Tatiana Stepa, Magda Puskas), Flacăra Folk 73, Canon, Folk T; umorişti – Divertis, Mesaj, Reflex Flacăra; coruri: Madrigal, Song, Preludiu, Voces Primavera, Doina al Armatei, Rapsodia Română, Finteuşu Mare, Bocsig, Hideaga”, povestea Andrei Păunescu în interviul amintit.
